Vi s-a întâmplat să vă plimbați prin raioanele de legume și fructe din hipermarket și să vă opriți consternați în fața unui fruct cu aspect neobișnuit și nume ciudat? Cu siguranță că da. Bucătăria românească tradițională ne-a obișnuit cu anumite ingrediente, care au devenit extrem de comune și familiare, însă “revoluția culinară” din ultimii ani, dacă putem să o numim așa, a adus cu ea o serie de ciudățenii din diferite colțuri ale lumii, care pătrund treptat în bucatele de pe mesele românilor. Fie din pură curiozitate, fie din snobism și dorința de a încerca ceva care e nou și la modă, tot mai mulți oameni încearcă să își diversifice meniul zilnic și să testeze legume și fructe care mai de care mai exotice. Să trecem în revistă câteva dintre acestea:
APIO – este un soi de țelină, o plantă erbacee cultivată în zona mediteraneeană, de la care se folosesc tulpinile, seminţele, rădăcinile şi fructele culese la sfârşitul lunii august. Această țelină de import are doar 20 Kcal/100 de grame, deci este ideală pentru cei care vor să slăbească. Conţine fier, magneziu, calciu, vitaminele C,E, K, anumite vitamine din grupul B, în timp ce frunzele sunt foarte bogate în vitamina A. Apio are proprietăţi diuretice, depurative și calmează durerile abdominale. Consumată regulat, planta combate colesterolul și reglează tensiunea arterială. Poate fi consumată în stare crudă, in diverse salate, fiartă la abur sau în supe.
SPARANGHEL – aceasta plantă erbacee cu rădăcini cărnoase are un gust fin și deosebit (nu degeaba este denumit “hrana zeilor”), dar și efecte benefice asupra organismului. Sporanghelul detoxifiază, are proprietăți antiîmbătrânire, ameliorează durerile și inflamațiile din corp, previne osteoporoza și reduce riscul bolilor de inimă. De asemenea, are, ca și Apio, doar 20 kcl/100 de grame, deci poate fi inclus cu succes în meniurile de dietă.
CARTOFII DULCI – sunt delicioși și indicați persoanelor care suferă de diabet sau care vor să slăbească, fără să se înfometeze. Cartofii dulci conțin mai puține calorii decât cei obișnuiți și deloc grasimi. În plus, sunt bogați în potasiu, esențial pentru sănătatea mușchilor, calciu, fier și proteine. De asemenea, cartofii dulci sunt o sursă importantă de betacaroten, cunoscut ca precursor al vitaminei A, un puternic antioxidant care dă culoare acestei legume. Contribuie la echilibrul hormonal, combat bolile de inimă, cancerul de prostată și de colon. Cartofii dulci pot fi preparați în supe creme, sub formă de piure sau copți în cuptor.
ANDIVE – sunt legume de lux, foarte scumpe și cultivate cu predilecție în Franța. Dacă trecem peste prețul lor destul de piperat și peste gustul amărui, andivele au o mulțime de beneficii pentru care ar trebui consumate cât mai des. Au un conținut ridicat de vitamine și sunt un supliment excelent în alimentația copiilor, a convalescenților, a gravidelor și a persoanelor în vârstă. De asemenea, conțin 90% apă, deci contribuie la buna funcționare a sistemului renal. Unele cercetări științifice au arătat că andivele împiedică înmulțirea celulelor canceroase. Cel mai adesea, andivele sunt consumate în salate.
KALE – este un tip de varză creață, cu frunze verzi sau mov, care seamănă, mai degrabă, cu salata. Ar trebui introdusă în alimentație, deoarece este o legumă bogată în calciu, fier, vitamina K, acid folic, magneziu și betacaroten. În plus, este delicioasă, atât în salate, cât și sotată, preparată pe grătar sau fiartă. Ca și surata ei, varza obișnuită, are puține calorii (42 kcal/100 de grame), așa că poate fi consumată și de persoanele care își doresc să slăbească.
FENICUL – cunoscut și sub numele de “fennel”, este extrem de popular în bucătăria italiană, dar puțin cunoscut în țara noastră. Are forma între un bulb de ceapă și o rădăcină de țelină, iar gustul pătrunzător și dulceag, destul de greu de comparat cu alte legume. Se poate folosi crud în salate, gătit în supe, sosuri, garnituri sau umpluturi pentru pește.
BANANE ROȘII – extrem de populare în Asia şi anumite ţări din America de Nord, bananele roşii provin din India şi din sudul Asiei, dar astăzi sunt cultivate în foarte multe țări. Experții susțin că au câteva calități în plus față de bananele galbene. Ele sunt o sursă importantă de beta caroten şi stau foarte bine şi la nivelul de vitamina C. De asemenea, au mai mult potasiu decât suratele lor mai deschise la culoare și un conținut ridicat de fibre. Dacă încă nu v-am convins, trebuie să adăugăm că și gustul lor e mult mai bogat, e ca o combinație între banana galbenă și… zmeură!
SWEETIE – se mai numește și Oroblanco și este un fruct obținut în laborator, prin încrucișarea între grapefruit și pomelo. Este cultivat în special în Israel și, așa cum îi spune și numele, este un fruct extrem de dulce. Consumul lui ajută la scăderea tensiunii arteriale, a colesterolului din sânge, a obezității, are efect energizant, revigorant și stimulează pofta de mâncare. Datorită conţinutului mare de vitamina C, sweetie este eficient în combaterea răcelii şi a gripei, prin întărirea sistemului imunitar. Mai mult, acest fruct are un efect benefic asupra digestiei, deoarece combate constipaţia.
KAKI – este un fruct exotic, care seamănă la aspect cu o roșie și are gustul între ananas și piersică. Copacii în care crește poartă numele Diospyros, care vine din greaca antică, semnificând “fructul divin” sau “hrana lui Zeus”. Fructele kaki sunt bogate în betacaroten și minerale, au mai multe fibre decât merele și ajută la menținerea sănătății inimii.
CARAMBOLA – este un fruct estetic, în formă de stea, care conține o pulpă dulce acrișoară fără fibre. Este folosit adeseori la ornarea diferitelor mâncăruri, dar poate fi consumat în salate sau la specialități din carne și pește, după ce a fost fiert sau prăjit în unt. Fructele carambola pot fi folosite și la prepararea unor marinate, sosuri sau gemuri. Au doar 31 de calorii/100 de grame și conțin antioxidanți, nutrienți, fibre și vitamine.
Adaugă comentariu